loading
  • Cel mai bun din clasa sa: autovehiculul electric revoluționar convinge în fața unor competitori puternici
  • Victorii în serie: al 17-lea premiu „Volanul de aur” pentru Opel 

Rüsselsheim/Berlin.  Unul dintre cele mai importante premii din industria auto germană, „Volanul de aur”, a fost acordat ieri seară la Berlin. Opel Ampera-e a obținut premiul în segmentul autovehiculelor mici și compacte. Autovehiculul electric revoluționar a convins juriul compus din cititori, experți și vedete, împunându-se în fața unor competitori puternici. Astfel, Ampera-e continuă lunga tradiție a autovehiculelor Opel care au câștigat de-a lungul timpului „Volanul de aur”. Christian Müller, director executiv pentru inginerie Opel, a luat parte la ceremonia organizată de Bild am Sonntag și Auto Bild și a primit premiul.

„Cu autonomia sa electrică de neegalat, Opel Ampera-e arată cât de practic poate fi un autovehicul pur electric pentru utilizarea zilnică. Acest premiu recunoscut la nivel internațional demonstrează că autovehiculul nostru este apreciat în egală măsură de specialiști și de utilizatori”, a declarat Christian Müller.

Cu o autonomie de 520 km, măsurată conform Noului Ciclu European de Conducere (autonomie de 380 km estimată conform WLTP), autovehiculul electric se impune în fața tuturor competitorilor. Mai mult, Ampera-e poate transporta confortabil până la cinci persoane, oferă un volum al portbagajului de 381 l și are un motor electric de 150 kW/204 CP. OnStar[1] și sistemul de infotainment IntelliLink garantează o conectivitate digitală remarcabilă și integrarea smartphone-ului.

Opel și „Volanul de aur”: toți câștigătorii din Rüsselsheim

Victoria autovehiculului Opel Ampera-e continuă tradiţia succeselor producătorului auto de la Rüsselsheim în cadrul „Volanul de aur”, care a început cu modelul Opel Senator A în 1978, la doi ani după lansarea competiției şi include 17 titluri câştigate în decursul a cinci decade.

Anul câștigării premiului „Volanul de aur”

Model

 

1978

Opel Senator A

1979

Opel Kadett D

1981

Opel Ascona C

1982

Opel Corsa A

1984

Opel Kadett E

1987

Opel Senator B

1990

Opel Calibra

1994

Opel Omega B

1995

Opel Vectra B

1999

Opel Zafira A

2001

Opel Vectra C

2005

Opel Zafira B

2009

Opel Astra J

2010

Opel Meriva B

2012

Opel Zafira Tourer

2015

Opel Astra K

2017

Opel Ampera-e

1978 – Opel Senator A: primul premiu „Volanul de aur”

În 1978, Opel a câştigat primul său „Volan de aur” cu modelul Opel Senator. Fiind prezentat la Salonul Auto din Frankfurt în septembrie 1977, Senator era succesorul modelelor legendare Kapitän, Admiral şi Diplomat, fiind vârful de lance al mărcii Opel până la retragerea sa din anul 1993. Modelul Senator din 1978 era disponibil cu trei motoare diferite: un motor de 2,8 litri, de 103 kW/140 cp, o unitate de 3,0 litri, ce dezvolta o putere de 110 kW/150 cp şi vârful de gamă, motorul de 3,0 litri, cu o putere de 132 kW/180 cp.

1979 – Opel Kadett D

Un an mai târziu, Opel era din nou pe podium. Modelul Kadett D din 1979 a fost primul autovehicul Opel din clasa compactă cu tracţiune pe puntea faţă şi a adus companiei al doilea „Volan de aur”. Datorită poziţiei transversale a motoarelor şi lipsei unui arbore de transmisie flexibil, acesta oferea pasagerilor un spaţiu amplu, în ciuda dimensiunilor sale compacte şi a faptului că avea o lungime cu 126 mm mai mică față de predecesorul său. În plus, Kadett a beneficiat de introducerea noilor motoare cu arbori cu came în chiulasă. Motorul OHC de 1,3 litri cu patru cilindri dezvolta o putere de 44 kW/60 cp sau 55 kW/75 cp. Pe lângă versiunea spaţioasă station wagon cu un volum al portbagajului de până la 1.425 de litri, Opel oferea două versiuni fastback diferite. În ianuarie 1983 a urmat modelul sportiv Kadett GTE, cu o viteză maximă de 187 km/h şi echipat cu un motor de 1,8 litri cu patru cilindri, care dezvolta o putere de 115 cp.

1981 – Opel Ascona C

În 1981, a fost rândul modelului Opel Ascona C să câştige premiul pentru producătorul auto de la Rüsselsheim. Acesta era primul model Opel de dimensiuni medii cu tracţiune pe puntea faţă disponibil în variantele notchback şi station wagon. Gama de sisteme de propulsie pentru Ascona C era compusă din motoare pe benzină de la 1,3 la 1,6 litri și o unitate diesel de 1,6 litri.

1982 – Opel Corsa A

Cu doar 12 luni mai târziu, în 1982, premiul „Volanul de aur” era câştigat de un model Opel complet nou: Corsa A. Primul autovehicul Opel de dimensiuni mici avea proporţii foarte compacte şi o lungime de numai 3,62 metri. Prezenta pasaje ale roţilor evazate, îndrăzneţe, precum un autovehicul de raliu şi un coeficient aerodinamic extrem de scăzut, de doar 0,36. Vedeta era Corsa GSi de 72 kW/98 cp. Gama de modele hatchback şi notchback cu două uşi a fost extinsă în 1985, prin apariţia popularului model cu cinci uşi. Corsa A a fost foarte apreciat şi a devenit cel mai bine vândut model, cu 3,1 milioane de unităţi construite.

1984 – Opel Kadett E

La cinci ani după primul premiu „Volanul de aur” câştigat, Kadett s-a clasat din nou pe prima poziţie cu noua sa generaţie, lansată în 1984. Al doilea Kadett cu tracţiune pe puntea faţă, construit în perioada 1984 - 1991, era un adevărat învingător şi a câştigat, de asemenea, premiul „Autovehiculul anului” în 1984. În plus, Kadett era considerat un campion al aerodinamicii. Modelul sportiv GSi cu un coeficient aerodinamic de 0,30 a uimit experţii şi chiar şi versiunea normală de sedan hatchback a obţinut o valoare senzaţională de 0,32. În total, campionul aerodinamicii a fost vândut în 3,78 milioane de unităţi.

1987 – Opel Senator B

Şi Opel Senator B a reuşit să repete performanţa predecesorului său. Bazat pe modelul Opel Omega cu tracţiune pe puntea spate, noul vârf de gamă era echipat în principal cu motoare cu şase cilindri, cel mai performant dintre acestea fiind motorul de 3 l cu cilindri în linie şi funcţionare uniformă, cu o putere de 115 kW/156 cp. Puteai aşeza o monedă pe marginea sa în compartimentul motorului și aceasta nu cădea în timpul funcţionării. Mai târziu a fost lansată o versiune cu 4 supape a motorului cu 6 cilindri, prevăzută cu sistem de admisie variabilă Dual-Ram, ce dezvolta o putere remarcabilă de 150 kW/204 cp.

1990 – Opel Calibra

Premiul „Volanul de aur” a fost câștigat în 1990 de un veritabil campion: un coupé care îți tăia răsuflarea, cu un coeficient aerodinamic record de 0,26. Modelul Calibra era disponibil cu motoare puternice, având puteri cuprinse între 85 kW/115 cp și 150 kW/204 cp. Opel Calibra Turbo cu tracţiune integrală accelera de la 0 la 100 km/h în numai 6,8 secunde. Oferta modelului Calibra era întregită de un motor V6 cu o putere de 125 kW/170 cp. În ceea ce priveşte cursele auto, un model Calibra V6 a câștigat campionatul internaţional de turisme (ITC) în anul 1996.

1994 – Opel Omega B

Cea de-a doua ediţie a modelului Omega a lăsat juriului o impresie specială. Designul dinamic, spaţiul deosebit de generos şi noile motoare V6 cu chiulase din aliaj şi o putere de până la 155 kW/210 cp au fost pe placul experţilor din juriu. Noile sisteme de airbaguri ofereau un nivel ridicat de siguranţă pentru toţi ocupanţii autovehiculului. Versiunea station wagon ieşea în evidenţă printr-un volum uriaş de încărcare, fiind ideală pentru familii şi artizani, în timp ce versiunea notchback era un sedan reprezentativ pentru companii.

1995 – Opel Vectra B

Principalul punct de atracţie al modelului Opel Vectra era reprezentat de oglinzile exterioare cu formă aerodinamică, în deplină armonie cu partea frontală a autovehiculului, o caracteristică căreia juriul care a acordat premiul „Volanul de aur” nu i-a putut rezista. Vectra a câștigat și datorită noilor motoare pe benzină eficiente, cu o cilindree cuprinsă între 1,6 și 2,6 litri și o putere între 55 kW/75 cp și 125 kW/170 cp. Tot pe acest model au fost utilizate în premieră motoarele diesel cu sistem de injecţie directă, o cilindree de 1,7 l până la 2,2 l şi consum foarte redus de carburant.

1999 – Opel Zafira A

Un model MPV care poate fi transformat rapid (în doar 15 secunde) dintr-un autovehicul cu şapte locuri într-unul de transport cu un volum maxim de încărcare impresionant (1.700 l), fără a îndepărta vreun scaun este creaţia producătorului din Rüsselsheim. Formula se numeşte Flex7 şi a ajutat modelul Zafira să câştige premiul „Volanul de aur” în 1999. Datorită acestui concept ingenios, scaunele dispar în podeaua autovehiculului ori de câte ori este nevoie de spaţiu. Autovehiculul extrem de flexibil impresionează şi prin dimensiunile sale compacte, dar şi printr-o dinamică excepţională la conducere.

2002 – Opel Vectra C

A treia generaţie a modelului de succes Vectra a apărat titlul cucerit de modelul anterior, obţinând din nou primul loc. Noul autovehicul de dimensiuni medii a intrat în era electronică, sistemele sale fiind conectate printr-o magistrală CAN (Controller Area Network) şi nu prin cabluri şi era prevăzut cu servodirecţie electrohidraulică. Motoarele pe benzină şi diesel aveau puteri cuprinse între 74 kW/100 cp şi 206 kW/280 cp şi o cilindree de la 1,6 l până la 3,2 l. În 2004, Opel a echipat modelul Vectra cu suspensia activă IDS Plus cu control continuu al amortizării (CDC), amortizoarele fiind adaptate la situaţia de conducere curentă.

2005 – Opel Zafira B

A doua generaţie a modelului Zafira a continuat să stabilească noi standarde prin îmbunătăţirea sistemului de scaune Flex7 şi a câștigat din nou premiul „Volanul de aur”. În plus, a fost şi cel mai rapid MPV din lume, versiunea OPC de 177 kW/240 cp înregistrând un timp record pe tur de pistă, de 8:54:38 minute, pe circuitul Nürburgring Nordschleife. Acest timp record a fost obţinut datorită puterii ridicate a motorului, de 240 cp şi manevrabilităţii excelente.

2009 – Opel Astra J

În 2009, modelul Astra J, o veritabilă capodoperă, a mers pe urmele campionilor în materie de spaţiu Kadett D şi aerodinamică Kadett E, Opel obţinând al treilea premiu „Volanul de aur” pentru un autovehicul compact. Modelul Astra reflecta noua filozofie de design Opel, „măiestria sculpturală întâlneşte precizia germană”. În plus, Astra J era echipat cu sisteme moderne de asistenţă precum Opel Eye și sistemul de faruri AFL+ care asigură o iluminare foarte bună în viraje. Tehnologia adaptivă FlexRide ajuta autovehiculul să se adapteze la situația curentă de trafic, iar ocupanții locurilor din față se bucurau de scaune certificate AGR (Campania pentru un spate sănătos).

2010 – Opel Meriva B

Fratele mai mic al Zafira, modelul Meriva B, a câştigat marele premiu în 2012, scoţând în evidenţă experienţa vastă a mărcii Opel în materie de MPV-uri. Juriul a fost convins de sistemul flexibil FlexSpace pentru scaunele din spate şi de sistemul inovator de deschidere a portierelor din spate. FlexDoors permitea accesul simplu la scaunele pentru copii din spate și facilita urcarea și coborârea pasagerilor înalți. Gama de motoare se caracteriza printr-o putere amplă şi un consum redus de carburant datorită reducerii cilindreei şi supraalimentării. Puterea dezvoltată varia de la 55 kW/75 cp la 103 kW/140 cp.

2012 – Opel Zafira Tourer

Gama Zafira includea şi o versiune premium, Zafira Tourer. Pe lângă interiorul flexibil, noul model impresiona prin confortul specific unui lounge, trapa panoramică din sticlă şi inovaţii precum tempomatul cu senzori radar şi sistemul de avertizare privind o coliziune frontală.

2015 – Opel Astra K

Generația actuală Astra se bazează pe o arhitectură ușoară, complet nouă. Modelul beneficiză de o conectivitate de top datorită funcției de integrare a smartphone-urilor și asistentului personal de service și conectivitate OnStar. Astra continuă tradiția Opel de a introduce în segmentul compact caracteristici disponibile doar în segmentele superioare. Toate acestea au contribuit la câştigarea premiului „Volanul de aur” în 2015.

2017 – Opel Ampera-e

Opel Ampera-e iese în evidență în fața concurenței datorită accelerației specifice unui autovehicul de curse și celei mai mari autonomii electrice din segmentul său. O singură încărcare a bateriei litiu-ion de 60 kWh permite parcurgerea a până la 520 km, autonomie măsurată conform Noului Ciclu European de Conducere (NEDC). Opel Ampera-e impresionează și la testarea conform ciclului rapid de conducere WLTP (procedura de testare a autovehiculelor ușoare armonizată la nivel mondial - procedură de testare scurtată): pe baza acestui test, inginerii estimează o autonomie de 380 km conform WLTP. Ampera-e accelerează de la 0 la 50 km/h în doar 3,2 secunde. Mai mult, cu o lungime de 4,16 metri, Ampera-e oferă suficient spațiu pentru până la 5 pasageri și un volum al portbagajului de 381 l (1.274 l cu scaunele rabatate).

 

[1] [Opel][Vauxhall] nu este responsabil de oferirea serviciilor OnStar sau de transfer mobil de date. Serviciile OnStar necesită activare și crearea unui cont la OnStar Europe Ltd, [o companie GM]. Serviciile de transfer mobil de date necesită crearea unui cont la operatorul de telefonie mobilă agreat de OnStar Europe Ltd. Toate serviciile depind de acoperirea rețelei și de disponibilitate. Utilizarea serviciilor OnStar (cu excepția transferului mobil de date) este gratuită timp de 12 luni de la înmatricularea sau livrarea autovehiculului, oricare dintre aceste condiţii survine prima. Testarea transferului mobil de date este limitată în timp și are un volum maxim de date transferate. După expirarea perioadelor de probă aplicabile se vor percepe taxe. Consultați http://www.opel.ro/onstar/onstar.html pentru a afla care sunt limitările aplicate serviciilor și costurile aferente.